Nuşeni

Comuna Nuşeni, mai demult Nuşfalău, este situată în sud-vestul judeţului Bistriţa-Năsăud, în zona Dealurilor Lechinţei, pe râul Meleş. Comuna Nuşeni, centrul de odinoară al domeniului familiei Apafi, se află la aproximativ 10 km sud de Beclean. Până la reforma administrativă din 1876 făcea parte din vechiului comitat Solnocul Interior, în acest an fiind înglobat noului comitat Solnoc-Dăbâca. În zilele noastre aparţine judeţului Bistriţa-Năsăud.


Comuna Nuşeni se învecinează la:
- nord cu oraşul Beclean,
- vest cu judeţul Cluj,
- sud cu comuna Chiochiş,
- sud-est cu comuna Matei şi comuna Lechinţa,
- est cu comuna Şieu-Odorhei.

 

Reţea hidrografică este reprezentată de pârâurile: Meleş, Apatiu, Valea Viţei, Valea Feleacului, Valea Mălinului.
Flora şi fauna cuprind: păduri de foioase, în proporţie de 15% conifere; fauna este compusă din iepuri de câmp, căprior, vulpea roşie, mistreţ, lup, etc.


Comuna Nuşeni are în componenţă şapte sate: Nuşeni, satul de reşedinţă, Beudiu, Mălin,Dumbrava, Feleac , Rusu de Sus şi Viţa. Comuna se întinde pe o suprafaţă de 2447 ha intravilan şi 6757 ha extravilan .


Satul Nuşeni este atestat documentar din anul 1234, când regele Bela al IV- lea dăruieşte nişte sate de pe domeniul cetăţii Dăbâca unor saşi. În timp, moşia va deveni proprietatea familiei Apalfy. În anul 1467, localitatea primeşte statut de târg oppidum.Pe teritoriul satului s-au descoperit importante vestigii arheologice, semn că localitatea a existat cu mult înainte de atestarea documentară.


Satul Beudiu este o localitate atestată din anul 1305, dar şi aici au fost descoperite urme de aşezări preistorice.
Satul Mălin este o localitate ce a aparţinut de domeniul Unguraşului, atestată documentar în 1305 sub denumirea de terra seu villa Malom, dar şi aici s-au găsit urme de aşezare din epoca bronzului. Satul şi pământul au fost amintite veacuri la rând ca făcând parte din averea familiei Bethlen.


Satul Dumbrava este un cătun aparţinător satului Mălin.


Satul Feleac (mai demult Feleacul-săsesc, Sas-Feleac),apare atestat documentar la 1310, ca moşie a familiei Bethlen, numită Violla Fellok. Într-o primă etapă, satul a fost donat unei comunităţi săseşti, denumirea din documente a localităţii fiind Szoszfellek, adică Feleacul Săsesc. Prezenţa unei comunităţi româneşti reiese în mod concludent din registrele de impozit care vorbesc de census quiquagesimalis, impozitul pe oierit plătit de români.În secolul al XVII- lea este atestată o biserică din lemn ce s-a pictat în anul 1756. Pe teritoriul satului s-au descoperit ramăşiţele unei cetăţi dacice.


Satul Rusu de Sus este o localitate atestată din anul 1410 sub denumirea de Villa Ruthenorum, un sat de ruteni, dar aşezarea preistorică descoperită aici dovedeşte că satul este mult mai vechi.
Satul Viţa este atestată documentar în anul 1315, ca făcând parte din proprietăţile voievodului Transilvaniei Ladislau Kan la începutul secolului al XIV- lea, de unde, la mijlocul veacului, intră in componenţa cetăţii Unguraşului. În 1456 satul ajunge proprietatea familiei Lasonczi, iar la 1550 este ataşată domeniului Gherlei.

 

Situri arheologice


În comuna Nuşeni sunt amplasate situri arheologice astfel: in satul Beudiu se gasesc aşezări din prima epocă epoca fierului (Hallstatt) şi din a doua epocă a fierului (Latene), in Rusu de Sus exista o aşezare din prima epocă a fierului (Hallstatt) si in satul Feleac se gaseste aşezare fortificată din epoca fierului (Hallstatt şi Latene)


Trasee turistice

Nuşeni -sat Nuşeni - Dealurile Lechinţei - Dealul Salbocii/râul Meleş - Mănăstirea "Sf. Ilie - Nuşeni" (M)1992, muzeu etno.
Nuşeni- sat Mălin - Dealurile Unguraşului/râul Mălin - Biserica reformată sec.17

 

 

Înapoi