Uriu

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea nord-vestică a României, pe cursul superior al Someşului Mare, fiind încadrat de judeţele Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest.


Este aşezată în vestul judeţului Bistrita-Năsăud, într-o zonă de şes - deal, pe valea Someşului şi valea Ilişua. Comuna este străbătută de râul Ilişua cu afluenţii săi. Este înconjurată în partea de nord de dealuri, iar în sud de râul Someşul-Mare.

 

Localităţile limitrofe comunei Uriu sunt:

- la nord comuna Ciceu-Giurgeşti ;
- la est satul Coldău, componentă a oraşului Beclean;
- la vest comuna Petru-Rareş ;
- la sud comuna Braniştea.

 

Baza economică este alcătuită din gospodăriile individuale ale ţăranilor, profilate pe activităţi agricole şi creşterea animalelor. Sectorul industrial este slab reprezentat, de asemenea şi structurile asociative în domeniul agricol.

Comuna Uriu face parte integrantă din judeţul Bistriţa-Năsăud, având în componenţa sa următoarele patru localităţi: Uriu, Cristeştii Ciceului,Ilişua şi Hăşmaşu Ciceului.

 

Satul Uriu, localitate de reşedinţă, care se întinde de la intrarea în comună dinspre comuna Petru-Rareş pe DN 17 (Cluj-Bistriţa) şi DJ 171 (Uriu-Târlişua). Este tipul satului de şes-deal cu o vatră dezvoltată ramificat.


Satul Cristeştii Ciceului se întinde de-a lungul DN 17 (Cluj-Bistriţa) se află în estul comunei. Este tipul satului de şes cu vatră ramificată de-a lungul râului Ilişua.


Satul Ilişua care se întinde de-a lungul DJ 171 (Uriu - Târlişua). Este tipul satului de şes-deal cu vatră ramificată.
Satul Hăşmaşu Ciceului se găseşte în nordul comunei, limitrofă cu comuna Ciceu-Giurgeşti. Este tipul satului de deal cu vatră ramificată.


Aşa cum exprimau documentele vremii, istoria celor patru sate care intră în componenţa comunei: Uriu, Cristeştii-Ciceului, Ilişua şi Hăşmaşu-Ciceului, este strâns legată de Cetatea Ciceului - spaţiu distinct al Transilvaniei, cu o istorie atât de dramatică înscrisă într-un timp multisecular "simbol al vechimii, continuităţii şi unităţii româneşti pe aceste meleaguri" .


Documentele atestă existenţa acestor localităţi la începutul secolului al XIV-lea (1332-1333), dar putem spune cu certitudine că aşezările au fost locuite încă din perioada daco-romană, mărturie fiind Castrul roman de la Ilişua şi toponimul Orazele (urmă de oraş roman).


Făcând parte din unul dintre cele mai mari şi mai frumoase domenii feudale din Ardeal, cel al Cetăţii-Ciceului, satele comunei au parcurs istoria acestui domeniu, fiind stăpânite pe rând de voievozi şi nobili, apoi de regi, Matei Corvin dăruind cetatea şi domeniul ei (inclusiv satele comunei) lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (probabil pe la 1467). Pe la 1553, când Ciceul intră în stăpânirea habsburgică, satele sunt donate nobililor refugiaţi din faţa turcilor în Transilvania.
La vremea respectivă locuitorii Uriului, Cristeştiului, Ilişuei şi Hăşmaşului se ocupau cu cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Cei din Uriu şi Cristeştii-Ciceului fiind renumiţi şi prin cultivarea viţei de vie, iar cei din Ilişua şi Hăşmaş prin plantarea de pomi fructiferi. Locuitorii aveau la îndemână un pământ destul de fertil pe lunca Someşului şi a văilor, păşuni mănoase, lemnul pădurilor din apropiere etc. În satele Cristeşti şi Ilişua funcţionau mori cu două pietre, iar pe Someş treceau plute cu poveri de grâne din mai multe sate, printre care Uriu şi Cristeşti.


Aşezările comunei cunosc o dezvoltare continuă în ciuda şirului de invazii şi nenorociri de care vor avea parte.Şcolile sunt atestate documentar încă din secolul al XVII- lea (1622) funcţionând pe lângă biserici la început, bisericile sunt menţionate încă din secolele XIV şi XV, pentru ca în sec. XVII şi XVIII, majoritatea dintre ele să fie devastate şi arse de către tătari şi turci. Comuna se poate mândri cu bibliotecile, formate şi dezvoltate pe lângă conacele boiereşti din satele Cristeştii-Ciceului, Ilişua şi Uriu. Cea din Cristeşti a familiei Torma este menţionată în documentele vremii drept una dintre cele mai valoroase biblioteci din Transilvania. De altfel, unul dintre membrii familiei, pe nume Karoly Torma, născut în 1829, a devenit la vremea lui "cel mai de seamă epigrafist al Daciei" şi a donat oraşului Dej o bibliotecă de peste 2000 de volume vechi, documente ce datează de prin 1236. Pentru meritele sale stiinţifice, după 1864 devine membru corespondent al mai multor universităţi din Italia, Germania şi Ungaria, iar din 1882 este numit membru de onoare al Academiei Române.


La sfârşitul sec. al XX- lea comuna cunoaşte o dezvoltare mai rapidă, creşte populaţia, numărul gospodăriilor şi avuţia acestora, mai ales în perioada dintre cele două războaie mondiale. În cele două războaie mondiale jerfa de sânge dată de comuna este de circa 150 de tineri.

 

Trasee turistice


Uriu sat Cristestii Ciceului - Dealurile Ciceului - Dealurile Suplaiului/raul Ilisua - Biserica romano-catolica sec.14

Înapoi